
17.08.89.Am pasit timid in lumea voastra.Nu am vrut sa plang,doar eram baiat.Doctorul a fost de alta parere.Plici!una la fundulet..."Sa inveti sa plangi,o sa primesti multe de-a lungul vietii."In primele secunde din viata mea,am invatat sa vars si primele lacrimi.Anii au trecut...a venit si prima din multele palme de care vorbea doctorul.Am aflat ca nu exista Mos Craciun :( .Cu totii stim ce sentiment de rahat e.O alta palma am primit-o atunci cand a trebuit sa ma duc la scoala.Nu suportam sa ma trezesc dimineata.Era un chin!Odata cu urcarea pe scara varstei,orizontul se largea.Aveam vreo 11 ani cand am vazut-o pe prietena mea....(am uitat cum o chema) pupand un alt baiat...pe obraz! PLICI !Atunci erau alte vremuri...acum la 12 ani daca n-ai dat la buci,esti pampalu...spun unii.Problemele deveneau din ce in ce mai serioase.Intre 14 si 15 ani,am primit cea mai dureroasa palma de pana acum.Ai mei bunici s-au dus la Doamne Doamne. Plici ! Asta inca doare.16,17...cred ca au fost cei mai frumosi ani de pana acum.Nici o palma de consemnat.18.Dupa 10 ani de fotbal,vise si sperante...diagnostic:ruptura de bla,bla,bla.Sfatul medicului? " Pune mana si invata!Fotbal,nu se mai poate."Plici,plici,plici! Si asta a durut.La 19 ani,am aflat ce inseamna sa iubesti o fata.Tot atunci,am aflat ce inseamna sa te desparti de cineva,care inca te iubea si pe care inca o iubeai,dintr-un motiv ciudat: Am realizat ca suntem diferiti.Ce cacat? Plici! Una peste alta...am primit cateva palme.Sunt constient ca o sa mai primesc.Dar vor trece... la fel ca si celelalte.